Pe plaiuri Pojorene

La poalele formatiunilor muntoase Adam si Eva descoperi un loc incarcat de istorie si traditie , comuna Pojorata . Drumul serpuit , ce traverseaza comuna isi face loc printre impunatoarele cladiri si mandri codri , calatorind o buna bucata de drum , insotiti de apa.In sat privirea iti este atrasa de drumuri refacute, constructiile nou ridicate , o imbinare in arhitectura cladirilor de vechi si modern.

Gospodari din tata-n fiu, pojorenii sunt expresia unei vechi spiritualitati.
Simplitatea si naturaletea varstnicilor coexista cu extravaganta tinerilor , respectul pentru portul si obiceiurile stravechi se completeaza cu preocupari moderne.Vrednicia si iscusinta locuitorilor le descoperi in casele frumos construite, in curtile ingrijite si gardurile vopsite , in multitudinea animalelor ce se adapostesc in grajduri.La lasatul serii , subtil , descoperi oboseala pe chipurile satenilor , dupa inca o zi de munca.Dar ei nu se plang , sunt multumiti ca sunt sanatosi si vrednici caci , ,, daca ai sanatate , ai de toate ,, , cum spun batranii.
Iar in zi de sarbatoare , frumos imbracati , in strai popular , cu mic cu mare , merg la biserica . ,,Asa e obicei,, , spune un satean , ,, asa am deschis ochii , cu rugaciunea pe buze ,,.
Ce nu inteleg insa batranii satului este indiferenta cu care se distruge mediul inconjurator si se defriseaza padurea , acest simbol al statornicieii. Ei considera ca sunt suficiente calamitati naturale , in fata carora omul este si asa neputincios