sâmbătă, 28 noiembrie 2009
miercuri, 4 noiembrie 2009
Vizită la Herghelia Lucina-Tinovul Găina
Într-o dimineață de iunie grupul Rangerilor junior din comuna Pojorâta au pornit spre comuna Moldova Sulița . Cu forte multe vise pe cale de împlinire și foarte multe emoții ne gândeam la ce surprize plăcute vom întâlni .În drum spre comuna Moldova Sulita am revăzut comunele Fundu Moldovei , Botuș, Colacu ,Breaza pe care le-am regăsit la fel de frumoase .Ei în sfârșit am ajuns.acolo am fost așteptați de echipa de rangeri din localitate împreună cu domnul profesor Șorodoc Alin .De aici am plecat spre Cheile Lucavei urmând ca apoi să ne îndreptăm spre tinovul Găina –Lucina unde se gasește mesteacănul pitic, punctul final fiind herghelia Lucina care adăposteste calul huțul.Ei dar fără zăbavă am pornit la drum , pe parcurs am făcut conoștință cu celălalt grup care era format din copii foarte prietenoși .Eu mi-am făcut două prietene . Intr-un sfărșit am ajuns la rezervație mesteacănului pitic , a fost minunat deoarece mulți dintre noi nu cunoșteam nimic despre ea. Ajunși la herghelie un domn ne-a prezentat toate rasele de cai inclusiv ponei .Am văzut celebrii cai de rasă din rasa huțulă.După prezentare angajații au inhămat trei iepe pe care am avut voie să călărim .Pe rănd fiecare am am facut o scurtă plimbare , a fost foarte frumos si de neuitat cu siguranță .
Fiecare dintre noi aveam dorința arzătoare de a mai rămâne în acel loc minunat și foarte frumos .În drum spre casă fiecare își exprimă cele simțite în acea zi .A fost ca o poveste în care era posibilă împlinirea dorințelor. Sunt mândră și în același timp fericită că fac parte din acest grup.
Scrisă de Zlăvoacă Mihaela
marți, 20 octombrie 2009
Stratele de Aptychus
Intr-o zi de vara in anul 2009 eu impreuna cu cei 10 rangeri juniori condusi de domni profesori Deaconescu Adrian si Catalin Mihailescu am fost intr-o scurta excursie la stratele de Aptychus.
In acea stanca care se afla la iesirea din comuna Pojorata, langa bariera sunt pietrificati niste melci.Noua ni s-au explicat multe lucruri despre care nu stiam nimic.
In acel timp noi am cautat melci.Din pacate nici unul nu a gasit nimic.Am facut multe poze cu pietrele.
Am gasit si o soparla pe care am pozat-o.
In cele din urma mie mi s-a multumut pentru ca i-am condus pe un drum neaglomerat,linistit si placut.Singura problema a fost ploaia,care a transformat tot drumul in noroi.Tuturor le-a placut drumul cunoscut de mine si m-au aplaudat.
Spre final noi am fost bucurosi si am plecat inapoi spre scoala.
In acea stanca care se afla la iesirea din comuna Pojorata, langa bariera sunt pietrificati niste melci.Noua ni s-au explicat multe lucruri despre care nu stiam nimic.
In acel timp noi am cautat melci.Din pacate nici unul nu a gasit nimic.Am facut multe poze cu pietrele.
Am gasit si o soparla pe care am pozat-o.
In cele din urma mie mi s-a multumut pentru ca i-am condus pe un drum neaglomerat,linistit si placut.Singura problema a fost ploaia,care a transformat tot drumul in noroi.Tuturor le-a placut drumul cunoscut de mine si m-au aplaudat.
Spre final noi am fost bucurosi si am plecat inapoi spre scoala.
Bîrgăoan Alexandru
luni, 19 octombrie 2009
Herghelia Lucina
Marti, 16 iunie 2009
Noi,rangerii in frunte cu domnul profesor Deaconescu Adrian am pornit sa vizitam,nemaivazuta pana atunci de unii dintre noi Herghelia Lucina, un cătun aflat la vreo 7 kilometri de comuna suceveană Moldova-Suliţa, e un colţ de rai pe care, dacă ai apucat să-l baţi cu piciorul, nu-l uiţi o viaţă. E locul în care cresc liberi singurii cai pursânge româneşti, huţulii. Şi tot aici, vârfurile Bucovinei şi ale Maramureşului îşi dau mâna pe poteci numai de localnici ştiute, scurtând distanţele pe care geografia ni le oferă pe hartă.
Ajungand acolo,am facut cunostinta cu rangerii din Moldova Sulita si am pornit impreuna spre Herghelia Lucina.Im drumul nostru spre herghelie am admirat privelista fascinanta si ne-am oprit la tufele de mesteacan pitic(Betula nana) care cresc pe un strat gros de turbă cu muschi de tip arctic.Plantele cele mai des intalnite sunt:bumbarita si graminee de mlastina.
De aici am pornit repejor spre herghelie.Ajunsi acolo am admirat caii apoi am fost dornici sa calarim.Caii au fost foarte blanzi si s-au lasat purtati, in toate locurile dorite de noi.
Dupa toate acestea ne-am urcat toti in masina si am plecat in drum spre casa,uitandu-ne la privelistea minunata de care am avut parte.
Balan Andrei
Etichete:
Lucina
luni, 5 octombrie 2009
Revista Soapte... Nr 2
Revista a obtinut mentiune la
Concursul national de „Reviste scolare si jurnalistică”
Anul scolar 2008-2009- etapa judeteană vezi aici
miercuri, 23 septembrie 2009
duminică, 13 septembrie 2009
Indrumari de cunoastere a unui spatiu natural
Cunoasterea mediului local implica conditiile fizico-geografice, relieful, clima locala, apele, plantele necultivate (dupa caracteristicile lor), pasarile si alte animale folositoare sau nefolositoare, plantele rare. Elevii implicati in acest studiu studiaza separat fiecare caracteristica a mediului, urmarind anumite fenomene botanice, zoologice, geografice si geologice.
Orientarea in teren sa se realizeze dupa analizarea hartilor existente a zonei. In teren se pot face usoare observatii geologice, prin colectarea de minerale si roci. Se observa apele din sit, solul, vegetatia (inventarierea speciilor), pagube produse de animale si mai ales gradul de transformare a mediului sub actiunea omului (procese de poluare a apelor, aerului si solului) . Portofoliul poate fi alcatuit din: observatii, determinari, masuratori, desene, harti, chestionare si intrebari adresate localnicilor, colectari si fotografii. Cu ajutorul acestora se poate intocmi un referat si mai tarziu chiar o mica monografie. Rarau-Giumalau
Chiar daca Romania traverseaza vremuri grele din multe puncte de vedere, aceasta tara are un plus in ceea ce priveste biodiversitatea. Zonele biogeografice ale tarii noastre nu prea sunt afectate de industrie, pentru ca e ca si inexistenta, lucru imbucurator pe de o parte, insa trist si foarte grav daca ne gandim la nivelul de trai. In ultimul timp, la nivel mondial se merge pe protejarea siturilor naturale, la care noi inca stam bine. Mai greu este cu paza, controlul si punerea in evidenta a acestor frumoase locuri. La nivel de scoala se incearca educarea si atragerea tinerilor spre activitati practice realizate in natura, de cunoastere, ocrotire, educare a persoanelor si de ce nu de invatare a unor tehnici speciale folosite in teren. O zona montana atrage turisti si este mai placuta daca in perimetrul ei traseele sunt bine delimitate, curatenia se pastreaza, oamenii sunt constienti de importanta ingrijirii mediului si nu in ultimul rand, exista o buna cooperare intre primarie, localnici si scoala.
Zona Giumalau-Rarau, prin caracteristicile fizico-geografice si ecologice, merita titulatura de Parc Natural. Codrul Secular Giumalau este rezervatie floristica avand 312,4 ha, iar Muntii Rarau sunt rezervatie complexa, avand 887,9 ha.
Sub varful Giumalau exista o rezervatie forestiera formata din arborete de molid (Picea abies) de peste 130 ani, jneapanul cucereste culmea formand un desis greu de strabatut chiar si de animale. Stratul ierbaceu este format din numeroase specii: degetarelul, clopotelul, cretisorul, cinci degete etc. Fauna este destul de bogata; predomina mistreti, jderi, vulpi, veverite, cocosi de munte, uli si multe nevertebrate (insecte).
Zona Giumalau-Rarau, prin caracteristicile fizico-geografice si ecologice, merita titulatura de Parc Natural. Codrul Secular Giumalau este rezervatie floristica avand 312,4 ha, iar Muntii Rarau sunt rezervatie complexa, avand 887,9 ha.
Sub varful Giumalau exista o rezervatie forestiera formata din arborete de molid (Picea abies) de peste 130 ani, jneapanul cucereste culmea formand un desis greu de strabatut chiar si de animale. Stratul ierbaceu este format din numeroase specii: degetarelul, clopotelul, cretisorul, cinci degete etc. Fauna este destul de bogata; predomina mistreti, jderi, vulpi, veverite, cocosi de munte, uli si multe nevertebrate (insecte).
Etichete:
Alchemilla vulgaris,
Campanula abietina,
Soldanella montana
marți, 28 iulie 2009
joi, 25 iunie 2009
miercuri, 17 iunie 2009
Un model demn de urmat !
Şcoala cu clasele I -VIII Pojorâta a ajuns cunoscută datorită elevului Surpat Gabriel , câştigător al premiului II pe ţară la concursul Eco-fun,organizat de Revista Cutezătorii
Felicitări! Urmaţi-l!
Felicitări! Urmaţi-l!
Aplicatie in sit-ul Natura 2000 Moldova Sulita
Tinovul Găina -Lucina
Localizare:În Obcina Mestecăniș,în mica depresiune Lucina de sub vârfurile Chitca Mare și Chitca Mică, se află la altitudinea de 1200 m tinovul pe pârâiașul Bilcani,afluent al văii Lucava.Tinovul parțial împădurit , adăpostește o floră specifică turbăriilor și mai ales elementul boreal , mesteacănul pitic ( Betula nana)
,în arealul său sudic mondial.Tufele de mesteacăn pitic cresc pe un strat gros de turbă cu mușchi de tip arctic (Sphagnum).Pe numeroasele ramuri uscate se dezvoltă lichenul (Cetraria caperata ).Rezervația a fost descoperită la începutul sec. xx de Mihail Gușuleac care a propus punerea ei sub ocrotirea legii în 1921 , ceea ce s-a realizat în anul 1932.
Etichete:
Lucina
joi, 4 iunie 2009
Comori ale Pojoratei
Pe data de 04 iunie, noi,rangerii juniori voluntari, insotiti de domnii profesori Deaconescu Adrian si Mihailescu Catalin, am vizitat stratele Aptychus, sau denumite de popor stratele de Pojorata.
Punctul fosilifer a fost facut cunoscut de catre geologul austriac K. Paul, inca din 1876.
Stratele de Pojorata sunt localizate in versantul nordic al masivului Rarau,paralel cu calea ferata si cu soseaua ce face legatura dintre Campulung Moldovenesc si Pojorata, formand un zid de o mare frumusete, culorile variind intre un rosu caramiziu, gri petrol si alb. Aceasta este o rezervatie paleontologica, avand o intindere de aproximativ 1,00 ha, 100 m in lungime si 40 m. in inaltime. Stratele au o deschidere mare in formatiunea de marme.
Pe drum, am admirat frumusetile naturii: raul Moldova ce curgea nervos la vale, copacii uzi de ploaia ce tinea de cateva zile si flori adormite de voie, de nevoie din cauza vremii nu tocmai calduroase. Unii elevi se asteptau sa gaseasca acolo adevarati "dinozauri"si au fost putin dezamagiti ca acele roci sunt asa de "obisnuite", asa de binecunoscute de catre toti locuitorii comunei.Insa, dupa ce au inteles ca au o valoare destul de mare si o importanta comunal-geografica datorita pastrarii in interiorul stratelor a urme de frunze si a urme de cochilii, plantesi insecte, orice urma de dezamagire au disparut.
Dupa ce am aflat mai mult despre ceea ce ne inconjoara, am facut fotografii cu tot grupul, si ne-am intors din nou la scoala dornici de a face cunoscut locul cu stratele de Pojorata.
marți, 2 iunie 2009
sâmbătă, 23 mai 2009
Revista Soapte... Nr.1
Revista Soapte... Nr 1.
Revista a obtinut mentiune la
Concursul national de „Reviste scolare si jurnalistică”
Anul scolar 2008-2009- etapa judeteană vezi aici
Revista a obtinut mentiune la
Concursul national de „Reviste scolare si jurnalistică”
Anul scolar 2008-2009- etapa judeteană vezi aici
vineri, 15 mai 2009
sâmbătă, 9 mai 2009
miercuri, 29 aprilie 2009
Mestecăniș 2009
ARGUMENTUL PROIECTULUI:
Civilizația,cu tot ceea ce aduce ea sanatații,
s-a dovedit o sabie cu doua taisuri.Una dintre
gravele probleme cu care se confrunta societatea moderna
este poluarea în multiplele ei forme de manifestare,
defrisarea fiind una dintre acestea.
Educația și grija pentru mediul înconjurator
trebuie sa aiba ca țintă schimbarea substanțială
la nivel individual si la cel colectiv a comportamentelor si
atitudinilor. Copiii sunt mai constienți decât adulții ca
trebuie sa respecte aceste reguli de aceea aceste activitați
trebuie intensificate în scoală.
SCOPUL PROIECTULUI:
Constientizarea si educarea civica a elevilor privind
protecția naturii,importana proiectelor de împadurire
si a posibilitaților de sprijinire si implicare în astfel
de proiecte.
OBIECTIVE:
Dezvoltarea abilitaților de organizare si desfasurare
a activitaților în echipa;Deprinderea unor abilitați
pentru desfasurarea de activitați pentru protejarea
si înfrumusețarea mediului;
- Dobândirea unor cunostințe despre poluare,
despre mediu si protecția acestuia;
Identificarea cazurilor de poluare din mediul apropiat;
Propunerea unor soluții viabile, argumentate;
Sensibilizarea comunitții locale prin exemplul oferit.
INSTITUTII IMPLICATE ÎN PROIECT:
SCOALA CU CLASELE I – VIII POJORÂTA
OCOLUL SILVIC POJORÂTA
PRIMARIA POJORÂTA
STRATEGII DE REALIZARE:
Actiunea consta în împadurirea unei suprafete de 1ha.
Cu molid în C.S.Mestecani, UP III Valea Putnei, UA 170BC
de catre elevii claselor a V-a A, a VI- a A, a VII-a A,
împreuna cu profesorii diriginti ai acestor clase (prof.
Daniela Vermeșan, prof. Adrian Deaconescu, prof. Liliana Grigorean).
RESURSE:
*Umane: elevii claselor menționate mai sus,
profesorii dirigininți,reprezentanți ai Ocolului Silvic Pojorâta,
reprezentanți ai Primariei Pojorâta.
*Temporale: 28 aprilie 2009.
*Materiale: puietii de molid și uneltele, puse la dispozitie de către
Ocolul Silvic Pojorâta.
Acțiunea a fost menționată și in presa locală
Civilizația,cu tot ceea ce aduce ea sanatații,
s-a dovedit o sabie cu doua taisuri.Una dintre
gravele probleme cu care se confrunta societatea moderna
este poluarea în multiplele ei forme de manifestare,
defrisarea fiind una dintre acestea.
Educația și grija pentru mediul înconjurator
trebuie sa aiba ca țintă schimbarea substanțială
la nivel individual si la cel colectiv a comportamentelor si
atitudinilor. Copiii sunt mai constienți decât adulții ca
trebuie sa respecte aceste reguli de aceea aceste activitați
trebuie intensificate în scoală.
SCOPUL PROIECTULUI:
Constientizarea si educarea civica a elevilor privind
protecția naturii,importana proiectelor de împadurire
si a posibilitaților de sprijinire si implicare în astfel
de proiecte.
OBIECTIVE:
Dezvoltarea abilitaților de organizare si desfasurare
a activitaților în echipa;Deprinderea unor abilitați
pentru desfasurarea de activitați pentru protejarea
si înfrumusețarea mediului;
- Dobândirea unor cunostințe despre poluare,
despre mediu si protecția acestuia;
Identificarea cazurilor de poluare din mediul apropiat;
Propunerea unor soluții viabile, argumentate;
Sensibilizarea comunitții locale prin exemplul oferit.
INSTITUTII IMPLICATE ÎN PROIECT:
SCOALA CU CLASELE I – VIII POJORÂTA
OCOLUL SILVIC POJORÂTA
PRIMARIA POJORÂTA
STRATEGII DE REALIZARE:
Actiunea consta în împadurirea unei suprafete de 1ha.
Cu molid în C.S.Mestecani, UP III Valea Putnei, UA 170BC
de catre elevii claselor a V-a A, a VI- a A, a VII-a A,
împreuna cu profesorii diriginti ai acestor clase (prof.
Daniela Vermeșan, prof. Adrian Deaconescu, prof. Liliana Grigorean).
RESURSE:
*Umane: elevii claselor menționate mai sus,
profesorii dirigininți,reprezentanți ai Ocolului Silvic Pojorâta,
reprezentanți ai Primariei Pojorâta.
*Temporale: 28 aprilie 2009.
*Materiale: puietii de molid și uneltele, puse la dispozitie de către
Ocolul Silvic Pojorâta.
Acțiunea a fost menționată și in presa locală
vineri, 17 aprilie 2009
Cine sunt RANGERII
Rangerii sunt persoanele care se ocupă, în principal, de asigurarea conservării şi protejării patrimoniului natural, cultural şi istoric situat în ariile protejate.
Prin calitatea de RANGER se înţelege persoana nominalizată în stadiul actual, în România, ca gardian ecologic, custode sau agent de teren şi care îndeplineşte servicii asociate cu munca de ranger.
Ce este o arie protejată?
Este o zonă delimitată în scopul ocrotirii (conservării) unor plante, animale rare sau păsări, a unor peisaje deosebite sau a unor formaţiuni geomorfologice (stânci, chei).
Cum se clasifică ariile protejate?
• Parcuri naţionale sau naturale
• Rezervaţii ştiinţifice sau naturale
• Monumente ale naturii
• Rezervaţii ale Biosferei (Delta Dunării)
• Zone umede de importanţă internaţională (pentru păsări)
• Sit-uri Natura 2000
Cum se clasifică Sit-urile Natura 2000?
1. SPA- situri de protecţie avifaunistică - sau pe scurt, situri pentru protecţia păsărilor în special
2. SCI- situri de importanţă comunitară, sau situri pentru protecţia unor habitate, sau plante şi animale deosebite, cu excepţia păsărilor
Ce activităţi desfăşoară un RANGER ?
· Culege informaţii referitoare la speciile de plante şi animale şi raportează dacă a observat probleme în acest sens;
· Patrulează pe teritoriul încredinţat din aria protejată şi au grijă ca vizitatorii, să nu provoace stricăciuni, mizerie, să nu distrugă plantele rare sau să rănească animalele care se găsesc acolo;
· Realizează intervenţii şi amenajări necesare pentru activităţile de turism în aria respectivă;
· Îndrumă turiştii pe trasee în funcţie de dificultatea traseului şi îi supraveghează dacă este necesar;
· Colaborează cu localnicii din zonă, cu cercetători, cu Salvamont şi Salvaspeo, operatori turistici atunci când aceştia desfăşoară activităţi în aria protejată;
· El răspunde de aplicarea legilor şi a regulamentelor în ariile protejate, de asigurarea securităţii turiştilor.
Ce face un RANGER JUNIOR ?
- învaţă despre aria lui protejată :
- unde se află, ce specii de plante, insecte, amfibieni, reptile, păsări şi mamifere se află şi unde „locuiesc”;
- cum să determine anumite specii de plante, insecte, amfibieni, reptile, păsări şi mamifere; le studiază comportamentul;
- monitorizează speciile existente în aria protejată
pentru ca în final să ajute custozii la conservarea ariei protejate.
< participă la educarea turiştilor în spiritul protecţiei mediului prin îndrumarea acestora pe potecile marcate, oferă informaţii despre specii de plante şi animale deosebite, despre obiceiurile şi tradiţiile din localitatea în care trăiesc, îi atenţionează să nu arunce deşeurile; < participă la informarea oamenilor din localitatea în care trăiesc şi vecinătatea acesteia despre aria protejată, prin organizarea de expoziţii foto, desene, pictură, sculptură; < participă împreună cu custodele ariei protejate la marcarea traseelor turistice, indicatoarelor, etc; la amenajarea locurilor de popas şi campare; < participă la campanii de curăţare/ igienizare a ariei protejate prin strângerea deşeurilor;
Cum se comportă un RANGER JUNIOR ?
Admiră plantele, le fotografiază, le studiază dar nu le rupe şi nu le adună; mai mult, atenţionează pe toţi cei care nu fac întocmai;
Nu strigă, chiar dacă este în pădure astfel încât să nu deranjeze animalele;
studiază insectele dar nu le face rău, nu le colecţionează în insectare;
Respectă liniştea naturii şi pe ceilalţi vizitatori
Campează numai în locuri amenajate special
Îşi transportă gunoiul în afara ariei protejate
Nu aprinde focul în pădure sau în interiorul ariei protejate decât dacă există vatră de foc special amenajată
Poartă cu mândrie uniforma de ranger (curată)
Dacă ranger-ul junior observă persoane care nu respectă cele de mai sus, va informa imediat îndrumătorul rangerilor (profesorul), care va anunţa poliţia sau custodele, după caz.
Prin calitatea de RANGER se înţelege persoana nominalizată în stadiul actual, în România, ca gardian ecologic, custode sau agent de teren şi care îndeplineşte servicii asociate cu munca de ranger.
Ce este o arie protejată?
Este o zonă delimitată în scopul ocrotirii (conservării) unor plante, animale rare sau păsări, a unor peisaje deosebite sau a unor formaţiuni geomorfologice (stânci, chei).
Cum se clasifică ariile protejate?
• Parcuri naţionale sau naturale
• Rezervaţii ştiinţifice sau naturale
• Monumente ale naturii
• Rezervaţii ale Biosferei (Delta Dunării)
• Zone umede de importanţă internaţională (pentru păsări)
• Sit-uri Natura 2000
Cum se clasifică Sit-urile Natura 2000?
1. SPA- situri de protecţie avifaunistică - sau pe scurt, situri pentru protecţia păsărilor în special
2. SCI- situri de importanţă comunitară, sau situri pentru protecţia unor habitate, sau plante şi animale deosebite, cu excepţia păsărilor
Ce activităţi desfăşoară un RANGER ?
· Culege informaţii referitoare la speciile de plante şi animale şi raportează dacă a observat probleme în acest sens;
· Patrulează pe teritoriul încredinţat din aria protejată şi au grijă ca vizitatorii, să nu provoace stricăciuni, mizerie, să nu distrugă plantele rare sau să rănească animalele care se găsesc acolo;
· Realizează intervenţii şi amenajări necesare pentru activităţile de turism în aria respectivă;
· Îndrumă turiştii pe trasee în funcţie de dificultatea traseului şi îi supraveghează dacă este necesar;
· Colaborează cu localnicii din zonă, cu cercetători, cu Salvamont şi Salvaspeo, operatori turistici atunci când aceştia desfăşoară activităţi în aria protejată;
· El răspunde de aplicarea legilor şi a regulamentelor în ariile protejate, de asigurarea securităţii turiştilor.
Ce face un RANGER JUNIOR ?
- învaţă despre aria lui protejată :
- unde se află, ce specii de plante, insecte, amfibieni, reptile, păsări şi mamifere se află şi unde „locuiesc”;
- cum să determine anumite specii de plante, insecte, amfibieni, reptile, păsări şi mamifere; le studiază comportamentul;
- monitorizează speciile existente în aria protejată
pentru ca în final să ajute custozii la conservarea ariei protejate.
< participă la educarea turiştilor în spiritul protecţiei mediului prin îndrumarea acestora pe potecile marcate, oferă informaţii despre specii de plante şi animale deosebite, despre obiceiurile şi tradiţiile din localitatea în care trăiesc, îi atenţionează să nu arunce deşeurile; < participă la informarea oamenilor din localitatea în care trăiesc şi vecinătatea acesteia despre aria protejată, prin organizarea de expoziţii foto, desene, pictură, sculptură; < participă împreună cu custodele ariei protejate la marcarea traseelor turistice, indicatoarelor, etc; la amenajarea locurilor de popas şi campare; < participă la campanii de curăţare/ igienizare a ariei protejate prin strângerea deşeurilor;
Cum se comportă un RANGER JUNIOR ?
Admiră plantele, le fotografiază, le studiază dar nu le rupe şi nu le adună; mai mult, atenţionează pe toţi cei care nu fac întocmai;
Nu strigă, chiar dacă este în pădure astfel încât să nu deranjeze animalele;
studiază insectele dar nu le face rău, nu le colecţionează în insectare;
Respectă liniştea naturii şi pe ceilalţi vizitatori
Campează numai în locuri amenajate special
Îşi transportă gunoiul în afara ariei protejate
Nu aprinde focul în pădure sau în interiorul ariei protejate decât dacă există vatră de foc special amenajată
Poartă cu mândrie uniforma de ranger (curată)
Dacă ranger-ul junior observă persoane care nu respectă cele de mai sus, va informa imediat îndrumătorul rangerilor (profesorul), care va anunţa poliţia sau custodele, după caz.
Bună ! Eu sunt Riki !
Sunt mascota grupului de elevi „Ranger Junior” din S.U.A.
Vă plac florile, animalele, păsările ? Le puteţi recunoaşte acolo la voi în rezervaţie ? Vă place să participaţi la activităţi de protecţia lor ?
Ei bine, dacă spuneţi că da, PUTETI DEVENI RANGER JUNIOR in rezervaţia voastră!
Pentru asta trebuie urmaţi 4 nivele :
Nivelul (3) - dacă răspundeţi corect la întrebările propuse de mine şi de Ranger-ul rezervaţiei, veţi putea primi oficial Pălăria, Tricoul, şi Diploma de „Ranger Junior” devenind astfel
RANGER JUNIOR … dar încă fără insignă !
Nivelul (4) – pentru a putea fi recunoscut ca Ranger Junior al rezervaţiei, va trebui să participaţi la o serie de activităţi în care să dovediţi printr-un portofoliu prezentat unui juriu, următoarele :
- cunoaşteţi foarte bine rezervaţia, puteţi să o ocrotiţi.
Astfel veţi primi „INSIGNA” iar custodele rezervaţiei vă va declara Ranger Junior al rezervaţiei
Vă plac florile, animalele, păsările ? Le puteţi recunoaşte acolo la voi în rezervaţie ? Vă place să participaţi la activităţi de protecţia lor ?
Ei bine, dacă spuneţi că da, PUTETI DEVENI RANGER JUNIOR in rezervaţia voastră!
Pentru asta trebuie urmaţi 4 nivele :
Nivelul (1) - să fiţi atenţi la „Călătoria în Rezervaţia voastră” prezentată de Coordonatorul grupului de Ranger Junior .
Nivelul (2) - să completaţi Formularul de înscriere „Ranger Junior” .
Astfel, veţi deveni Ranger Junior voluntar şi veţi putea participa în calitate de voluntar la toate activităţile propuse de Coordonatorul grupului de elevi Ranger Junior.
Astfel, veţi deveni Ranger Junior voluntar şi veţi putea participa în calitate de voluntar la toate activităţile propuse de Coordonatorul grupului de elevi Ranger Junior.
Nivelul (3) - dacă răspundeţi corect la întrebările propuse de mine şi de Ranger-ul rezervaţiei, veţi putea primi oficial Pălăria, Tricoul, şi Diploma de „Ranger Junior” devenind astfel
RANGER JUNIOR … dar încă fără insignă !
Nivelul (4) – pentru a putea fi recunoscut ca Ranger Junior al rezervaţiei, va trebui să participaţi la o serie de activităţi în care să dovediţi printr-un portofoliu prezentat unui juriu, următoarele :
- cunoaşteţi foarte bine rezervaţia, puteţi să o ocrotiţi.
Astfel veţi primi „INSIGNA” iar custodele rezervaţiei vă va declara Ranger Junior al rezervaţiei
Abonați-vă la:
Postări (Atom)